It took me a while, but I’m there

A trecut deja un an de cand m-am imbarcat in mica mea “mare aventura” de a studia in strainatate. Iar in anul asta, multa lume mi-a spus ca sunt “curajoasa” ca ma inham la asa ceva, dar eu nu m-am vazut niciodata ca vreo Xena, plina de curaj si forta, ci mai degraba nu am considerat ca fac ceva iesit de comun. Nu sunt nici prima, nici ultima care face asta, asa ca nu vad de ce as merita vreo medalie, fie ea si metaforica, pentru asta.

Acum insa, dupa anul asta, indraznesc sa spun ca am fost curajoasa, poate chiar putin inconstienta. Acum stiu ca balanta dintre lucrurile frumoase si cele grele este perfect echilibrata atunci cand o apuci pe drumul asta.

Increderea in sine nu a fost niciodata punctul meu forte. Nu pentru ca nu as fi consitenta de calitatile si apititudinile pe care le am, ci pentru ca am crescut intr-o atmosfera in care intotdeauna s-a asteptat mai mult si mai bine de la mine. Am fost mereu invatata sa ma uit la cei mai sus de mine, nu la cei mai jos. Nu pentru ca n-as fi facut suficient, ci pentru a ma ambitiona. Asa ca eu am stiut mereu ca se poate mai bine, ca trebuie sa fie mai bine. Deci nu, nu ma multumesc usor.

Romania este o tara in care la 24 ani esti considerat batran ca sa incepi o cariera, mai ales daca ai fost printre “fraierii” care s-a ocupat de scoala pana atunci si a indraznit sa se bucura de anii de studentie fara un job full-time. Asa ca eu am avut mereu impresia ca sunt cu un pas in urma. Eram cu un pas in urma pentru ca INCA nu lucram in PR, nu aveam carti de vizita sau vreun titlu simandicos langa nume.

Ei bine, nu le am nici acum si cu toate astea, dupa anul asta stiu ca sunt tanara. Mentalitatea pe care am intalnit-o in alte tari mi-a aratat cat de mult am realizat pana acum si poate cea mai importanta lectie pe care am invatat-o studiind in strainatate este aceea ca simplul fapt ca sunt aici este o realizare! Nu TOATA lumea face asta.

Am 24 de ani si am locuit in 3 tari straine. Vorbesc si-n somn o limba straina si pot purta conversatii civilizate in alte 2 cand sunt treaza. NU, nu e putin! In strainatate, ma pot numi poliglot.

Am terminat o facultate si sunt pe cale sa termin un masterat. Am avut un job, am terminat internshipuri si stiu ca m-as descurca la orice job, atata timp cat mi s-ar da o sansa.

Am vazut locuri superbe in care nici nu visam sa ajung, am experimentat culturi diferite si am cunoscut oameni de pe toate continentele.

Acum stiu ca am toata viata inainte.

Acum e timpul sa ma opresc o clipa din eterna cursa cu mine si cu lumea si sa ma uit inapoi la drumul meu si la toate lucrurile bune pe care le-am trait. Sa ma bucur cu tot sufletul de ele!

E timpul sa ma uit la greseli si sa invat din ele, nu sa ma condamn.

E timpul sa ma multumesc cu ce am si in acelasi timp sa nu uit ca daca vreau, pot avea mai mult.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s